Etica si Conduita PMI
You are here: Home \ Despre noi \ Etica si Conduita PMI

Capitolul 1 Viziune şi aplicabilitate

1.1   Viziune si Scop

În calitate de practicieni ai managementului de proiect, ne angajăm sa realizăm ceea ce este drept şi cinstit. Ne stabilim standarde foarte înalte pentru noi înşine şi încercăm să atingem aceste standarde în cadrul tuturor aspectelor vieţii noastre – professionale, personale, şi în exercitarea profesiei.

Acest Cod de etică şi conduită profesională descrie aşteptările pe care le avem de la noi înşine şi de la colegii noştri din cadrul comunităţii globale a managementului de proiect. În cadrul acestuia, sunt exprimate atât idealurile la care aspirăm precum şi comportamentele noastre obligatorii în roluri profesionale sau de voluntariat.

 

Scopul acestui Cod este de a inspira încredere în profesia de Manager de proiect şi de a ajuta o persoană să devină un practician mai bun. Facem acest lucru printr-o înţelegere profesională a comportamentului adecvat. Noi considerăm că reputaţia şi credibilitatea profesiei de Manager de proiect este modelată pe baza comportamentului colectiv al practicienilor individuali.

Noi considerăm că profesia noastră poate progresa, atât individual cât şi colectiv, prin respectarea acestui Cod de etică şi conduită profesională. De asemeni, considerăm că acest cod ne va ajuta să luăm decizii înţelepte, mai ales atunci când avem de a face cu situaţii dificile în care ni se poate solicită să ne compromitem integritatea şi valorile.

Sperăm că acest Cod de etică şi conduita profesională va servi drept catalizator pentru ca alţii să studieze, să dezbată şi scrie despre etică şi valori. Mai mult, sperăm că acest Cod va fi în cele din urmă utilizat pentru a construi şi dezvolta profesia noastră.

1.2 Persoanele cărora se aplică Codul

Acest Cod de etică şi conduită profesională se aplică:

1.2.1 Tuturor membrilor Institutului de Management de Proiect (“PMI – „Project Management Institute”);

1.2.2 Persoanelor care nu sunt membri PMI, dar întrunesc unul sau mai multe din următoarele criterii:

  1. Persoane care nu sunt membri PMI, dar sunt certificaţi de PMI;
  2. Persoane care nu sunt membri PMI, dar care aplică în procesul de certificare PMI;
  3. Persoane care nu sunt membri, dar care realizeaza voluntariat in cadrul PMI.

Comentariu: Părţile implicate care au contribuit la dezvoltarea acestui Cod au concluzionat ca nu este ideal să existe mai multe standarde şi că toată lumeă trebuie judecată după acelaşi standard ridicat. Astfel, acest Cod se aplică atât membrilor PMI, dar şi persoanelor care au aplicat pentru, sau au primit o acreditare din partea PMI, chiar dacă sunt sau nu membri ai PMI.

 

1.3 Structura Codului

Codul de etică şi conduită profesională este împărţit în secţiuni ce conţin standarde de conduită, în conformitate cu cele patru valori identificate ca fiind cele mai importante pentru comunitatea de management a proiectului. Anumite secţiuni din cadrul Codului conţin şi comentarii. Comentariile nu sunt părţi obligatorii din cadrul Codului, dar prezintă exemple şi alte clarificări. Un glosar de termeni este prezentat la finalul fiecărui standard. Glosarul prezintă cuvinte şi expresii utilizate în cadrul Codului. Pentru a facilita înţelegerea, termenii explicaţi în cadrul glosarului sunt subliniaţi / accentuaţi în textul Codului.

 

1.4 Valorile care susţin acest Cod

Practicienii din cadrul comunităţii globale de management de proiect au fost rugaţi să identifice valorile care constituie baza deciziilor lor şi care le guvernează acţiunile. Valorile pe care comunitatea globală de management de proiect le-a identificat ca fiind cele mai importante sunt: responsabilitate, respect, obiectivitate şi integritate. Codul prezintă aceste patru valori ca fiind fundamentul său.

 

1.5 Conduita obligatorie

Fiecare secţiune din cadrul Codului de conduită şi etică profesională include atât standarde recomandate cât şi standarde obligatorii. Standardele recomandate descriu conduita pe care ne străduim să o menţinem ca practicieni. Deşi adeziunea la standardele recomandate nu este uşor măsurabilă, a ne comporta în concordanţă cu acestea este o pretenţie pe care o avem de la noi inşine ca profesionişti şi nu este opţională.

Standardele obligatorii stabilesc cerinţe ferme, şi în unele cazuri, limitează sau interzic comportamentul practicianului. Practicienii care nu se comportă în conformitate cu aceste standarde vor fi supuşi procedurilor disciplinare în faţa Comitetului de disciplină a PMI.

Comentariu: Comportamentul prezentat în cadrul standardelor recomandate şi cel prezentat în cadrul standardelor obligatorii nu se exclud, adică o anumită acţiune poate viola atât standardele recomandate cât şi cele obligatorii.

 

Capitolul 2: Responsabilitate

2.1 Descrierea conceptului de responsabilitate

Responsabilitatea reprezintă datoria noastră de a ne asuma deciziile pe care le luăm sau pe care nu le luăm, acţiunile pe care le realizăm sau pe care nu le realizăm, şi de a ne asuma consecinţele.

 

2.2 Responsabilitatea: Standarde recomandate

În calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect:

  • Luăm decizii şi acţionăm pe baza intereselor societăţii, siguranţei publice şi mediului înconjurător.
  • Acceptăm doar acele lucrări ce sunt în conformitate cu calificările, experienţa şi calităţile noastre.

Comentariu:Când suntem angajaţi în proiecte, ne asigurăm că părţile interesate principale primesc la timp informaţii complete privind omisiunile din calificările noastre, astfel ca ei să poată lua decizii veridice pe bază de informaţii referitoare la capacitatea noastră aferentă unei desemnări specifice.

În cadrul unor contracte, vom oferta doar lucrările pe care organizaţia noastră este calificată să le realizeze şi vom aloca doar personal calificat pentru realizarea lucrărilor.

  • Ne onorăm angajamentele pe care le întreprindem – facem ceea ce spunem că vom face.
  • Atunci când greşim sau omitem, ne asumăm responsabilitatea şi aplicăm corecţii imediate.

Când descoperim erori sau omisiuni cauzate de alte persoane, comunicăm imediat aceste greşeli sau omisiuni autorităţii corespunzătoare. Ne asumăm responsabilitatea pentru orice problemă rezultată în urma greşelilor sau omisiunilor noastre, inclusiv consecinţele acestora.

2.2.5 Respectăm orice informaţie confidenţială sau personală ce ne-a fost încredinţată.

2.2.6 Susţinem acest Cod şi ne judecăm unii pe alţii în conformitate cu acesta.

 

2.3 Responsabilitatea: Standarde obligatorii

Ca practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect, solicităm din partea noastră şi a colegilor noştri următoarele:

 

Reglementări şi cerinţe legale

  • Ne informăm şi susţinem politicile, regulile, regulamentele şi legile care ne guvernează activitatea profesională şi voluntară.
  • Raportăm comportamentul imoral şi ilegal către managementul corespunzător iar, dacă este cazul, persoanelor afectate de acest comportament.

Comentariu: Aceste prevederi au câteva implicaţii. Anume, nu ne implicăm în niciun comportament ilegal, care include fără se limita la: furt, fraudă, corupţie, delapidare sau mită. Mai mult, nu luăm sau abuzăm de proprietatea altor persoane, inclusiv proprietatea intelectuală, şi nici nu ne implicăm în calomnii sau bârfe. În cadrul grupurilor centralizate cu practicieni din toată lumea, aceste tipuri de comportamente ilegale au fost menţionate ca fiind problematice.

Ca practicieni şi reprezentanţi ai profesiei noastre, nu tolerăm si nu susţinem alte persoane care se angajează în comportamente ilegale. Raportăm orice ilegalitate şi comportament imoral. A raporta pe cineva nu este uşor şi recunoaştem că poate avea consecinţe negative. Datorită unor scandaluri corporatiste recente, multe companii au adoptat politici care îşi protejează angajaţii care spun adevărul despre activităţi ilegale şi imorale. Unele guverne au adoptat legislaţii care protejează angajaţii care prezintă adevărul.

Acuzaţii cu privire la etică

  • Violările acestui Cod sunt raportate autorităţii corespunzătoare pentru luarea unei decizii.
  • Raportăm reclamaţii cu privire la etică doar atunci când sunt susţinute de probe.

Comentariu: Aceste prevederi au anumite implicări. Cooperăm cu PMI în cea ce priveşte violările eticii şi strângerea de informaţii necesare chiar dacă suntem reclamantul sau intimatul. De asemenea, ne abţinem să îi acuzăm pe alţii de comportament imoral atunci când nu avem probe suficiente. De asemeni, deschidem o acţiune disciplinară împotriva persoanelor care, în mod deliberat, fac acuzaţii false împotriva altora.

  • Înaintăm acţiune disciplinară împotriva unei persoane care recurge la represalii împotriva altei persoane care a raportat fapte imorale.

 

 

Capitolul 3. Respect

3.1 Descrierea conceptului de Respect

Respectul reprezintă datoria noastră de a arăta consideraţie faţă de noi inşine, faţă de alţii şi faţă de resursele care ne-au fost încredinţate. Resursele care ne-au fost încredinţate ar putea include: oameni, bani, reputaţie, siguranţa altora şi resurse naturale sau de mediu.

Un mediu plin de respect generează încredere, siguranţă şi o performanţă excelentă prin dezvoltarea cooperării mutuale – un mediu în care părerile şi viziunile diferite sunt încurajate şi stimate.

 

3.2 Respect: Standarde recomandate

În calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect:

  • Ne informăm despre normele şi tradiţiile altora şi evităm să ne angajăm în comportamente ce ar putea fi considerate lipsite de respect.
  • Ascultăm punctele de vedere ale altora, încercând să le înţelegem.
  • Abordăm direct persoanele cu care avem un conflict sau neînţelegere
  • Ne comportăm într-o manieră profesională, chiar şi atunci când nu există reciprocitate.

Comentariu: Una dintre implicaţiile acestor prevederi este aceea ca evităm să ne implicăm în bârfe şi să facem remarci negative pentru a submina reputaţia unei alte persone. Conform acestui Cod avem şi îndatorirea de atenţiona pe alţii atunci când se implică în acest gen de comportamente.

 

3.3 Respect: Standarde obligatorii

In calitate de practicieni în cadrul comunităţi globale a managementului de proiect, solicităm următoarele din partea noastră şi a colegilor nostri.

3.3.1   Negociem cu bună credinţă

3.3.2 Nu ne exercităm puterea oferită de expertiză şi poziţie pentru a influenţa deciziile sau acţiunile altora în beneficiul nostru personal.

3.3.3 Nu avem un comportament abuziv faţă de alţii.

3.3.4 Respectăm dreptul de proprietate al celorlalţi.

 

 

 

Capitolul 4 Obiectivitate

4.1 Descrierea conceptului de Obiectivitate

Dreptatea reprezintă datoria noastră de a lua decizii şi a acţiona în mod imparţial şi obiectiv. Comportamentul nostru nu trebuie să concureze cu interese proprii, prejudicii şi favoritism.

 

4.2 Obiectivitatea: Standarde recomandate

În calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect:

4.2.1 Demonstrăm transparenţă în procesul de luare a deciziilor.

4.2.2 Ne revizuim în mod constant imparţialitatea şi obiectivitatea, luând măsurile corective necesare şi potrivite.

Comentariu: Cercetările realizate în rândul practicienilor au indicat faptul că subiectul conflictului de interese este unul dintre cele mai provocatoare întâlnit în profesia de Manager de proiect. Una dintre cele mai importante probleme pe care practicienii o raportează este aceea de a recunoaşte atunci când intră in conflict cu cinstea şi de a recunoaşte atunci când, din neglijenţă, noi înşine sau alţii ne aflăm într-o situaţie de conflict de interese. În calitate de practicieni, trebuie să fim proactivi în a descoperi potenţiale conflicte şi în a-i ajuta pe ceilalţi prin evidenţierea unii altora a potenţialelorconflicte de interese şi prin insistarea pentru rezolvarea acestora.

 

4.2.3 Oferim în mod egal acces la informaţie tuturor celor care sunt autorizaţi să deţină acea informaţie.

4.2.4 Oferim oportunităţi în mod egal tuturor candidaţilor calificaţi.

Comentariu: Una dintre implicaţiile acestor prevederi este aceea că, în cazul unui contract, oferim în mod egal acces la informaţie în timpul procesului de ofertare.

 

4.3 Obiectivitatea: Standarde obligatorii

În calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect, solicităm următoarele din partea noastră şi a colegilor noştri:

Situaţii de Conflict de interese

4.3.1 Revelăm în mod proactiv părţilor interesate corespunzătoare orice conflict de interese, real sau potenţial.

4.3.2 Atunci când ne dăm seama de existenţa unui conflict de interese real sau potenţial, ne abţinem să ne implicăm în procesul de luare a unei decizii sau de încercare a influenţării rezultatului decât dacă, sau până când: am notificat toate părţile interesate afectate, a fost aprobat planul de acţiune/soluţionare şi avem acordul părţilor interesate de a acţiona.

Comentariu: Un conflict de interese apare atunci când ne aflăm în poziţia de a influenţa decizile sau rezultatele în favoarea unui grup, atunci când deciziile sau rezultatele ar putea afecta unul sau mai multe grupuri cu care avem interese concurente. De exemplu, atunci când avem calitatea de angajat, avem datoria de a fi cinstiţi faţă de angajatorul nostru. Atunci când avem calitatea de voluntari PMI, avem datoria de a fi cinstiţi faţă de PMI. Trebuie să recunoaştem aceste interese divergente, şi să ne abţinem să influentăm decizii în cadrul unui conflict de interese.

Mai mult, chiar dacă noi considerăm că putem face distincţia între aceste loialităţi separate şi luăm decizii în mod imparţial, percepţia fiind că vom trata un conflict de interese, urmându-se prevederile descrise în cadrul Codului.

Favoritism si discriminare

4.3.3 Nu angajăm sau concediem, recompensăm sau sancţionăm, acordăm sau respingem un contract pe baza unor considerente personale care includ fără a se limita la: favoritism, nepotism sau mită.

4.3.4 Nu facem discriminări pe baza de sex, rasa, vârsta, religie, dizabilităţi, naţionalităţi sau orientări sexuale.

4.3.5 Aplicăm regulile organizaţiei (angajator, PMI sau alte grupuri) fără favoritisme sau prejudicieri.

Capitolul 5 Integritate

5.1 Descrierea conceptului de Integritate

Integritatea reprezintă datoria noastră de a înţelege adevărul şi de a acţiona în mod corect atât prin comunicarea noastră cât şi prin comportamentul nostru.

5.2 Integritatea: Standarde recomandate

În calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect:

5.2.1 Încercăm în mod serios să înţelegem adevărul.

5.2.2 Suntem corecţi în comunicare şi în comportamentul nostru.

5.2.3 Oferim informaţii precise în timp util.

Comentariu: Una din implicaţiile acestor reglementări este aceea că ne vom asigura că informaţiile pe baza cărora luăm decizii sau pe care le oferim altora sunt precise, solide şi oportune.

Acest lucru implică şi a avea curajul de a prezenta veşti rele, chiar dacă nu vor fi primite bine. De asemenea, atunci când rezultatele sunt negative, evităm să ascudem informaţiile sau să dăm vina pe alţii. Atunci când rezultatele sunt pozitive, evităm să ne insuşim succesele altora. Aceste reglementări întăresc angajamentul nostru de a fi atât cinstiţi cât şi responsabili.

 

5.2.4 Ne luăm angajamente şi facem promisiuni, implicite sau explicite, cu bună credinţă.

5.2.5 Ne străduim să creem un mediu în care ceilalţi se vor simţi în siguranţă pentru a spune adevărul.

5.3 Integritatea: Standarde obligatorii

In calitate de practicieni în cadrul comunităţii globale a managementului de proiect, solicităm următoarele din partea noastră şi a colegilor noştri:

5.3.1 Nu tolerăm şi nu ne angajăm în anumite comportamente nesincere prin: a face afirmaţii false sau înşelătoare, a spune adevărul pe jumătate, a oferi informaţii în afara contextului sau reţinând informaţii care, dacă ar fi ştiute, ar face informaţiile noastre înşelătoare sau incomplete.

5.3.2 Nu ne angajăm într-un comportament necistit cu intenţia realizării unor câştiguri personale pe baza muncii altora.

Comentariu: Standardele recomandate ne indică să fim corecti. Adevărurile spuse pe jumătate şi omisiunile cu intenţia de a înşela părţile interesate sunt la fel de neprofesionale ca şi confirmarea unor denaturări. Cultivăm credibilitatea prin oferirea de informaţii complete şi exacte.

 

 

Apendice A

A.1 Istoria Standardului

Viziunea Institului de Management de Proiect (PMI) asupra managementului de proiect ca şi profesie independentă, încă de la început, a ghidat activitatea noastră în domeniul eticii. În anul1981, Consiliul Director al PMI a fondat Grupul de etică, standarde şi acreditare. Una dintre atribuţiile solicitate grupului a fost aceea de a documenta necesitatea unui cod de etică profesională. Raportul echipei conţinea prima dezbatere documentată a PMI despre etica în cadrul profesiei de Manager de proiect. Raportul a fost prezentat Consiliului Director al PMI în August 1982 şi a fost publicat ca un supliment la ediţia din August 1983 a publicaţiei trimestriale de Management de Proiect.

Spre sfârşitul anilor ‘80, acest standard a evoluat devenint Standardul de etică al managementului de proiect profesional. In 1997 Consiliul PMI a hotărât necesitatea unui Cod de etică al tuturor membrilor. Consiliul PMI a format Comitetul de documentare a politicii de etică pentru a întocmi şi publica un standard de etică pentru toţi membrii PMI. Consiliul a aprobat noul Cod de Etică al membrilor PMI în Octombrie 1998. Acesta a fost urmat de aprobarea Consiliului a Procedurii disciplinare a membrilor PMI în Ianuarie 1999 în care era prezentat procesul de trimitere a unei acuzaţii / plângeri etice şi hotărârea referitoare la existenţa sau nu a unei violări a Codului.

Incepând cu anul 1998 cand Codul a fost aprobat, s-au produs multe schimbări dramatice atât în cadrul PMI cât şi în practica internaţională de management. Numărul de membri ai PMI a crescut în mod considerabil. O creştere sporită a avut loc în afara Americii de Nord. În cadrul afacerilor internaţionale, scandalurile legate de probleme de etică au provocat prăbuşirea unor corporaţii globale, lipsa profiturilor provocând ultragiu public, dar şi dezvoltarea foarte serioasă a reglementărilor guvernamentale. Globalizarea a unit economiile dar a provocat şi conştientizarea faptului că etica poate diferi de la o cultură la alta. Ritmul continuu şi accelerat al progresului tehnologic a oferit oportunităţi noi dar a şi introdus noi provocări, inclusiv noi dileme etice.

Din aceste motive, în anul 2003 Consiliul Director al PMI a solicitat revizuirea Codurilor de etică. In anul 2004 Consiliul PMI a împuternicit Comitetul de revizuire a standardelor etice cu reevaluarea Codului de etică şi dezvoltarea unui nou proces de revizuire a codurilor. Comitetul de revizuire a standardelor etice a dezvoltat procesele care să susţină participarea activă a comunităţii globale de management de proiect. In anul 2005 Consiliul a numit Consiliul de dezvoltare a standardelor de etică pentru a realiza procesul aprobat de Consiliu şi a face revizuirea codului până la sfârşitul anului 2006. Acest Cod de etică şi conduită profesională a fost aprobat de Consiliul Director al PMI în Octombrie 2006.

 

A.2 Procesul utilizat pentru crearea acestui standard

Primul pas realizat de Consiliul de dezvoltare a standardelor de etică în cadrul dezvoltării acestui Cod a fost acela de a înţelege problemele etice cu care se confruntă comunitatea managementului de proiect şi de a înţelege valorile şi punctele de vedere ale practicienilor din toate regiunile lumii. Acest lucru a fost realizat utilizând o diversitate de metode, inclusiv discuţii în cadrul grupurilor reunite şi în două sondaje pe internet implicând practicieni, membri, voluntari şi persoane certificate de către PMI. In plus echipa a analizat codurile de etică a 24 de asociaţii non profit din diferite regiuni geografice, a studiat cele mai bune practici ale standardelor de etică şi a examinat regulile legate de etică din cadrul planului strategic al PMI.

Studiul considerabil realizat de Consiliul de dezvoltare a standardelor de etică a oferit baza pentru dezvoltarea versiunii iniţiale a Codului de etică şi conduită profesională al PMI. Versiunea iniţială a circulat în cadrul întregii comunităţii globale a managementului de proiect pentru comentarii. În timpul dezvoltării acestui Cod au fost urmate procesele stricte de dezvoltare a standardelor stabilite de Institutul National American al Standardelor (ANSI) deoarece aceste procese au fost efectuate în cadrul proiectelor de dezvoltare a standardelor tehnice ale PMI, considerate ca fiind bune practici pentru obţinerea şi adjudecarea evaluărilor din partea părţilor interesate.

Rezultatul acestui efort este reprezentat de Codul de etică şi conduită profesională nu descrie doar valorile etice la care aspiră comunitatea globală a managementului de proiect, ci şi impune comportamentul obligatoriu fiecărei persoane aflate sub incidenţa acestui Cod. Violările Codului de etică şi conduită profesională al PMI pot fi sancţionate de către PMI în cadrul Procedurii disciplinare.

Consiliul de dezvoltare a standardelor de etică a înţeles că în calitate de practicieni ai managementului de proiect, comunitatea noastră consideră angajamentul faţă de etică foarte serios şi ne considerăm responsabili atât pe noi inşine cât şi pe colegii noştri din comunitatea globală a managementului de proiect de a ne comporta în conformitate cu reglementările acestui Cod.

Apendice B

B.1 Glosar

Comportare abuzivă – comportament care are ca rezultat agresiunea fizică sau crează sentimente puternice de teamă, umilinţă, manipulare sau exploatare a unei alte persoane;

Conflict de interese – o situaţie care apare atunci când un practician al managementului de proiect se confruntă cu luarea unei decizii sau realizarea unei acţiuni de care beneficiază practicianul, o altă persoană sau organizaţie faţă de care practicianul are o datorie de loialitate şi, în acelaşi timp produce prejudicierea unei alte persoane sau organizatii faţă de care practicianul are aceiaşi îndatorire de loialitate. Singura modalitate prin care practicianul poate rezolva acest conflict de îndatoriri este de a expune acest conflict celor afectaţi şi de a le permite acestora să ia o decizie referitoare la modalitatea în care ar trebui să procedeze practicianul.

Datorie de loialitate – Datoria unei persoane, legală sau morală, de a promova interesele unei organizaţii sau unei alte persoane cu care este afiliată;

Institutul de Management de Proiect (“PMI – Project Management Institute”) – Institutul de Management de Proiect, incluzând comitete, grupuri şi alte componente precum: părţi/sucursale/reprezentanţe, colegii şi grupuri cu interese specifice;

Membru al PMI – o persoană care s-a înregistrat ca membru al PMI;

Activităţi sponsorizate de PMI – Activităţi care includ, fără a se limita: participarea în cadrul Grupului Consultativ al Membrilor PMI, echipei de dezvoltare a standardului PMI sau în cadrul altui grup sau comisie care activează pentru PMI. Acestea includ şi activităţile realizate sub auspiciile unei componente organizaţionale PMI – fie că este vorba de un rol de conducere în cadrul componentei sau unui alt tip de activităţi sau evenimente.

Practician – O persoană angajată într-o activitate ce contribuie la managementul unui proiect, portofoliu sau program, ca parte componentă a profesiei de management de proiect.

Voluntar al PMI – o persoană care participă în cadrul unor activităţi sponsorizate de PMI, fie că este sau nu, membru al PMI.