Bogdan Marin<\/a><\/span><\/span><\/p>\r\nReglement\u0103rile \u0219i consecin\u021bele nerespect\u0103rii lor<\/span><\/b> <\/span><\/p>\r\n\u00cen unele industrii se aplic\u0103 reglement\u0103ri specifice. Spre exemplu, \u00een domeniul bancar cerin\u021bele de raportare impuse de Banca Na\u021bional\u0103 (BNR) dup\u0103 o anumit\u0103 metodologie de calcul \u0219i p\u00e2n\u0103 la anumite termene, pot avea impact direct \u00een costurile b\u0103ncilor, dac\u0103 acestea nu respect\u0103 reglement\u0103rile referitoare la capital \u0219i lichiditate (Basel). \u00cen transportul aerian interna\u021bional de pasageri sunt cerin\u021be drastice de raportare a datelor pasagerilor \u00eenainte de sosirea \u00een \u021b\u0103rile destina\u021bie pentru aspecte de securitate sau s\u0103n\u0103tate (preven\u021bia \u0219i controlul bolilor). Alte reglement\u0103ri afecteaz\u0103 deopotriv\u0103 toate industriile, spre exemplu implementarea e-factur\u0103. Nerespectarea termenelor impuse de reglement\u0103rile specifice, poate duce la amenzi sau alte sanc\u021biuni financiare din partea reglementatorilor. Rela\u021biile cu autorit\u0103\u021bile de reglementare pot fi deteriorate. E\u0219ecul de a respecta reglement\u0103rile poate afecta negativ percep\u021bia p\u0103r\u021bilor interesate (stakeholderilor externi \u0219i interni), conduc\u00e2nd astfel la afectarea reputa\u021biei. \u00cent\u00e2rzierile mai pot \u00eensemna \u0219i pierderea unor oportunit\u0103\u021bi strategice, cum ar fi lansarea unui produs inovator \u00eentr-un moment optimal pe pia\u021b\u0103. <\/span> <\/span><\/p>\r\nSurse ale schimb\u0103rilor \u00een proiectele cu termen impus de reglementator<\/span><\/b> <\/span><\/p>\r\n\u00cen alt tip de proiecte este posibila men\u021binerea scopului \u0219i a consumului de resurse \u00een anumite limite, \u00eens\u0103 prin extinderea perioadei de implementare. \u00cen condi\u021biile proiectelor cu termen impus, perimetrul scopului proiectului c\u00e2t \u0219i resursele alocate sunt adesea supuse unor presiuni extreme. Ad\u0103ug\u00e2nd criticitatea consecin\u021belor nerespect\u0103rii termenului fix, se poate concluziona c\u0103 gestionarea schimb\u0103rilor \u00een cadrul proiectelor cu termen impus de un reglementator este o provocare colosal\u0103 pentru managerii de proiect. De aceea, schimb\u0103rile de reglement\u0103ri aduc \u00een mod inerent provoc\u0103ri referitoare la definirea cerin\u021belor, adesea cerin\u021bele fiind insuficient identificate sau detaliate. P\u0103r\u021bile interesate (stakeholderii) pot for\u021ba uneori perimetrul proiectului (scopul) pentru a adresa aspecte conexe. Condi\u021bii nea\u0219teptate din contextul proiectului (de exemplu, limit\u0103ri ale infrastructurii) pot declan\u0219a modific\u0103ri importante ale scopului proiectului. Din punct de vedere extern, \u00eensu\u0219i reglementatorul \u00ee\u0219i poate clarifica impactul propriei reglement\u0103ri, astfel c\u0103 poate reveni cu modific\u0103ri care implic\u0103 schimb\u0103ri semnificative implementatorului. <\/span> <\/span><\/p>\r\nGestionarea eficient\u0103 a schimb\u0103rilor pentru a respecta termenul impus<\/span> <\/span>\r\n\r\n\u00cen contextul complex descris anterior, schimb\u0103rile sunt adesea inevitabile. Din experien\u021ba practic\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103, am grupat \u00een 4 arii recomand\u0103rile pentru a gestiona eficient aceste schimb\u0103ri. <\/span> <\/span>\r\n\r\n \t- Organizarea adaptiv\u0103 a planific\u0103rii proiectului<\/span><\/b><\/li>\r\n<\/ol>\r\nDe regul\u0103, se \u00eencepe cu<\/span> structurarea proiectului<\/span><\/b> \u00een module sau componente, care pot fi adaptate sau reconfigurate independent, cresc\u00e2nd flexibilitatea abord\u0103rii proiectului. Apoi, se continu\u0103 cu o<\/span> planificare detaliat\u0103 \u0219i realist\u0103<\/span><\/b>, care include \u0219i alocare de timp (buffer) pentru schimb\u0103rile neprev\u0103zute. \u00cen locul unei abord\u0103ri rigide, e recomandat\u0103 crearea unui cadru de lucru care s\u0103 permit\u0103 ajust\u0103ri rapide a planific\u0103rii \u00een func\u021bie de schimb\u0103rile care apar. <\/span> <\/span>\r\n
\r\n \t- Urm\u0103rirea progres-ului \u0219i luarea de decizii rapide<\/span><\/b><\/li>\r\n<\/ol>\r\nUtilizarea de itera\u021bii scurte <\/span><\/b>pentru a evalua progresul \u0219i a face ajust\u0103ri frecvente ajut\u0103 \u00een astfel de proiecte. Aceasta permite identificarea rapid\u0103 a devia\u021biilor de la planificare \u0219i realocarea sarcinilor sau resurselor. Permite, de asemenea, echipelor s\u0103 r\u0103spund\u0103 rapid la schimb\u0103ri f\u0103r\u0103 a compromite termenul sau celelalte obiective de proiect. O astfel de abordare, faciliteaz\u0103 activarea planurilor de rezerv\u0103 pentru a r\u0103spunde prompt \u00een cazul materializ\u0103rii riscurilor. <\/span> <\/span>\r\n
\r\n \t- Controlul schimb\u0103rilor <\/span><\/b><\/li>\r\n<\/ol>\r\nSe stabile\u0219te f\u0103r\u0103 echivoc care sunt elementele critice ale proiectului \u0219i care pot fi ajustate sau eliminate dac\u0103 este necesar. <\/span>Se agreeaz\u0103 un proces clar de aprobare a schimb\u0103rilor<\/span><\/b> pentru a men\u021bine controlul asupra deciziilor. Se asigur\u0103 c\u0103 toate p\u0103r\u021bile interesate(stakeholderii) sunt la curent cu posibilele schimb\u0103ri \u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 impactul acestora. <\/span> <\/span>\r\n
\r\n \t- Comunicare \u0219i colaborare<\/span><\/b><\/li>\r\n<\/ol>\r\nE obligatoriu s\u0103 fie men\u021binute deschise canalele de comunicare cu toate p\u0103r\u021bile interesate(stakeholderii). Acest lucru permite o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a impactului schimb\u0103rilor \u0219i faciliteaz\u0103 colaborarea pentru g\u0103sirea celor mai bune solu\u021bii. Se lucreaz\u0103 \u00eendeaproape cu furnizorii , pentru a ne asigura c\u0103 sunt continuu alinia\u021bi la planificarea adaptiv\u0103 a proiectului. Prin implementarea acestor practici, managerii de proiect se pot asigura c\u0103 proiectele lor r\u0103m\u00e2n pe cursul corect chiar \u0219i \u00een fa\u021ba schimb\u0103rilor nea\u0219teptate, respect\u00e2nd astfel termenele fixe impuse de reglement\u0103ri, f\u0103r\u0103 a sacrifica calitatea sau alte obiective ale proiectelor. Aceast\u0103 abordare necesit\u0103 o mentalitate deschis\u0103, gata s\u0103 accepte schimbarea ca parte integrant\u0103 a procesului de management al proiectelor.<\/span> <\/span>\r\n\r\nStudiu de caz: domeniu bancar <\/span><\/b> <\/span>\r\n\r\nO metod\u0103 tipic\u0103 pentru planificarea proiectelor cu termen impus o constituie <\/span>metoda lan\u021bului critic<\/span><\/b> (critical chain, diferit de critical path). Am aplicat aceast\u0103 metod\u0103 \u00eentr-un proiect bancar de raportare Basel 2 (Risk Wighted Assets) cu termen impus de reglementatori na\u021bionali \u0219i interna\u021bionali. Acest proiect a constat \u00een implementarea sistemului central de dat\u0103 warehouse (DW) al b\u0103ncii, alimentarea modelului central cu date din toate sistemele-surs\u0103 relevante \u0219i calcularea riscului ponderat al activelor bancare \u00eentr-un model de date dedicat. Am preluat proiectul \u00eentr-un moment ce necesit\u0103 un „turn around” pentru a reu\u0219i livrarea la termenul impus. Unul din elementele cheie l-a reprezentat adoptarea metodei lan\u021bului critic. Utilizarea practic\u0103 a metodei a constat \u00een estimarea tuturor activit\u0103\u021bilor cu durata de cel pu\u021bin 5 zile \u0219i ob\u021binerea de valori minimale \u0219i maximale ale acestor durate. Planificarea activit\u0103\u021bilor s-a realizat pe durata medie a fiec\u0103rei activit\u0103\u021bi. Din diferen\u021bele dintre valorile maximale \u0219i cele medii ale duratelor activit\u0103\u021bilor s-a constitut un tampon global de timp (buffer) la nivelul proiectului. Acesta a fost plasat pe lan\u021bul critic al activit\u0103\u021bilor, \u00eentre ultima de zi planificat\u0103 a proiectului \u0219i termenul impus de reglementator. Rolul tamponului a fost de a proteja termenul limit\u0103 impus. A reie\u0219it o planificare pe 6 luni cu untampon de timp (buffer) de aproximativ 20 de zile lucr\u0103toare, suficient pentru rea\u0219ezarea \u0219i livrarea sarcinilor<\/span> <\/span>\r\n
Monitorizarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a proiectului avea \u00een vedere \u0219i eventuala actualizare a consumului de timp din „buffer”, respectiv durata \u00een zile r\u0103mase a tamponului. Aceasta a constituit \u0219i o scurt\u0103tur\u0103 de diagnosticare a progresului proiectului: propor\u021bia neconsumat\u0103 din buffer\/tampon fa\u021b\u0103 de propor\u021bia de timp r\u0103mas\u0103 p\u00e2n\u0103 la termenul impus. Detalierea metodei ,,the critical chain method” poate fi consultat\u0103 \u00een „The definitive guide to project management. The fast track to getting the job done on time and on budget”, Nokes, Kelly, FT Prentice Hall, 2003. Studiu de caz – transport aerian <\/span> <\/span><\/p>\r\n\u00cen contextul \u00een\u0103spririi amenzilor aplicate de autorit\u0103\u021bi pentru nerespectarea obliga\u021biilor de raportare cu precizie de 100% a pasagerilor transporta\u021bi cu aeronavele unei companii de transport aerian, a fost demarat un proiect de trecere la conexiuni online cu solu\u021bii software de management al \u00eembarc\u0103rilor (Departure Control Systems) \u0219i de comunica\u021bii proprii, implementate peste infrastructura operatorilor aeroporturilor interna\u021bionale din 80 de ora\u0219e din lume. Datorit\u0103 num\u0103rului mare de aeroporturi, infrastructurii eterogene c\u00e2t \u0219i a necesit\u0103\u021bii de testare individual\u0103 \u00een fiecare aeroport, nu era fezabil\u0103 implementarea \u00eentr-un termen foarte scurt. \u00cen\u021beleg\u00e2nd complexitatea proiectului, <\/span>ne-am asumat <\/span><\/b>dep\u0103\u0219irea termenului de implementare, dar <\/span>am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it reglementatorului, transparent,<\/span><\/b> eforturile de implementare. Planul de rezerv\u0103 activat pentru a r\u0103spunde la inevitabila materializare a riscurilor, a luat \u00een calcul:<\/span> <\/span><\/p>\r\n\r\n\r\n \t- ajust\u0103ri temporare ale opera\u021biunilor la sol pentru a nu permite modific\u0103ri de ultim moment a listelor de pasageri \u00eembarca\u021bi;<\/span> <\/span><\/li>\r\n \t
- comunicare s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, \u00een mod transparent, a situa\u021biei proiectului c\u0103tre autorit\u0103\u021bi, pentru a ar\u0103ta buna credin\u021b\u0103 a operatorului de transport aerian \u0219i pentru a primi clemen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te emiterea unor noi amenzi. <\/span> <\/span><\/li>\r\n<\/ul>\r\nStudiu de caz: transport aerian<\/span><\/b> <\/span> <\/span>\r\n\r\n\u00cen contextul \u00een\u0103spririi amenzilor aplicate de autorit\u0103\u021bi pentru nerespectarea obliga\u021biilor de raportare cu precizie de 100% a pasagerilor transporta\u021bi cu aeronavele unei companii de transport aerian, a fost demarat un proiect de trecere la conexiuni online cu solu\u021bii software de management al \u00eembarc\u0103rilor (Departure Control Systems) \u0219i de comunica\u021bii proprii, implementate peste infrastructura operatorilor aeroporturilor interna\u021bionale din 80 de ora\u0219e din lume. Datorit\u0103 num\u0103rului mare de aeroporturi, infrastructurii eterogene c\u00e2t \u0219i a necesit\u0103\u021bii de testare individual\u0103 \u00een fiecare aeroport, nu era fezabil\u0103 implementarea \u00eentr-un termen foarte scurt. \u00cen\u021beleg\u00e2nd complexitatea proiectului, ne-am asumat dep\u0103\u0219irea termenului de implementare, dar am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it reglementatorului, transparent, eforturile de implementare. Planul de rezerv\u0103 activat pentru a r\u0103spunde la inevitabila materializare a riscurilor, a luat \u00een calcul:<\/span> <\/span>\r\n
\r\n \t- ajust\u0103ri temporare ale opera\u021biunilor la sol pentru a nu permite modific\u0103ri de ultim moment a listelor de pasageri \u00eembarca\u021bi;<\/span> <\/span><\/li>\r\n \t
- comunicare s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, \u00een mod transparent, a situa\u021biei proiectului c\u0103tre autorit\u0103\u021bi, pentru a ar\u0103ta buna credin\u021b\u0103 a operatorului de transport aerian \u0219i pentru a primi clemen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te emiterea unor noi amenzi.<\/span><\/li>\r\n<\/ul>\r\n
<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Bogdan Marin Reglement\u0103rile \u0219i consecin\u021bele nerespect\u0103rii lor \u00cen unele industrii se aplic\u0103 reglement\u0103ri specifice. Spre exemplu, \u00een domeniul bancar cerin\u021bele de raportare impuse de […]\n","protected":false},"author":499,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-4671","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-newsletter"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/499"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4671"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4671\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pmi.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/Bogdan-Marin-profile-1000-x-1000-533x400.png\")
\r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\n \r\n\r\n \r\n